Azi ne jucam. Cunoasteti jocurile de strategie? Caesar, Cleopatra, Age of Empire? Ti se da o “foaie” alba, un teren viran virtual, tu trebuie sa construiesti acolo. Sa faci o lume noua plecand de la zero. Asta as vrea sa construim azi, impreuna. O lume noua, virtuala, asa cum ne-o dorim noi.
Obisnuiam sa ne imaginam lumi si atunci cand eram mici si nu prea aveam probleme. Acum sintem mari, oameni in toata firea cu responsabilitati si obligatii. Traversam o perioada mai grea. De aceea, desi pare usor pueril si infantil, hai sa facem o lume a noastra. O Utopia a “gunoierilor”. Luam acolo ce vrem, pe cine vrem, construim relieful, ne construim un sediu, care sa ne fie casa si birou. Il mobilam, ne facem gradina, biblioteca, parcare subterana sau nu, inventam o moneda. Desi lumea ideeala e cea in care ai tot ce vrei fara a avea nevoie de bani, nu-i asa?! Dar sa incepem.
Eu ii iau cu mine pe cei dragi, prietena, parinti, frati, prieteni apropiati. Si infig steagul “gunoierilor” pe o insula. Pe care o ocupam. Prima mea dorinta ar fi sa ne facem sediul undeva in apropierea unei plaje. Ma cunoasteti. Iubitor de soare, caldura, apa verde-albastrie si limpede ca clestarul. Avem si munte, care coboara domol pana in mare. Sau ocean. Un munte plin de vegetatie. In apropierea locului ales pentru sediu e o livada . Ne putem alege si anotimpurile, le putem avea pe toate sau nu.
Sint acolo, va astept pe toti, prieteni-cititori vechi sau noi. Aduceti ce aveti mai bun, construiti cum va doriti, putem face totul doar cu gandurile noastre. Cea mai frumoasa lume. Nu va costa nimic.
luni, 1 iunie 2009
VISE
(te rog sa nu citesti acest articol daca nu ai de gand sa-l citesti de doua, trei, patru, cinci ori… te rog.)
Intins pe spate, pe jumatate dezbracat si constient:
Visul este destinul tau.
E ca si cum ai fi venit pe planeta asta cu o cutie de creioane. Poate ai o cutie de 8, sau poate una de 16.
Dar tot ce conteaza este ce faci cu creioanele. Este mereu decizia noastra cine suntem.
Cand nu am perceput si nu am inteles un lucru exceptional, vom considera ca nu este exceptional si vom merge mai departe. Ulterior insa, ne vom intoarce.
Pare ca oamenii merg prin somn in timpul starii lor de veghe si merg treji prin visele lor.
-Esti un visator?
-Da.
-Nu prea am vazut din astia pe aici de curand. Lucrurile au fost dure in ultimul timp pentru visatori. Se spune ca visarea e moarta, nimeni n-o mai practica.
-Nu e moarta. Doar a fost uitata. Scoasa din limbajul nostru. Nimeni n-o preda, asa ca nimeni nu stie ca exista.
Visatorul este condamnat la obscuritate.
O mie de ani sunt o clipa. Nu e nimic nou, nimic diferit. Acelasi model de fiecare data. Aceiasi nori, aceeasi muzica, acelasi simtamant interior de acum o ora sau de acum o eternitate. Nu e nimic aici pentru mine acum, chiar nimic.
Acum imi amintesc. Asta mi s-a mai intamplat inainte. De asta am plecat. Ai început sa-ti gasesti raspunsurile. Desi pare dificil, rasplata ramane mare. Exerseaza-ti mintea cat de mult posibil, stiind ca este doar un exercitiu.
Construim artefacte frumoase, rezolvam probleme, exploram secretele universului fizic. Savureaza ceea ce iti aduc simturile. Simte dragostea si tristetea, rasul, empatia, compasiunea si baga-ti amintirile emotionale in bagaj.
Îmi amintesc de unde vin si cum devin om. De ce pierd timpul pe aici. Si acum plecarea mea finala este programata.
Pe aici. Viteza de evadare. Nu doar eternitatea, ci infinitatea.
A aparut presupunerea ca nu poti sa intelegi viata si, in acelasi timp, sa o si traiesti. Si cand cineva isi da seama ca cineva este o figura de vis… intr-un vis al unei alte persoane; asta inseamna cunoasterea de sine. Tu nu te-ai intalnit pe tine inca. Dar avantajul de a te intalni cu altii intre timp este ca unul dintre ei te poate prezenta tie insuti.
Ne-am reintalnit la bar. Acelasi bar. Inca fumezi (n-am inteles niciodata de ce), eu inca te iubesc. Nici tu nu ai inteles. Si nu ai ce face. Nu e o poveste, nu e drama, e realitate. Chiar daca visez, e realitate. Nu trebuie sa plangi, sa te eschivezi sau sa motivezi. E suficient sa fumezi in continuare tacticos si sa ma lasi sa ma intorc pe partea dezgolita.
Continui… Continui sa ma gandesc ca ma trezesc, dar sunt inca intr-un vis. Pare sa continue la nesfarsit. Nu pot iesi din el. Vreau sa ma trezesc intr-adevar. Cum te trezesti cu adevarat?
Numar pana la 5 sa adorm, sa ma trezesc din vis:
1… 2… 3… 4…
Intins pe spate, pe jumatate dezbracat si constient:
Visul este destinul tau.
E ca si cum ai fi venit pe planeta asta cu o cutie de creioane. Poate ai o cutie de 8, sau poate una de 16.
Dar tot ce conteaza este ce faci cu creioanele. Este mereu decizia noastra cine suntem.
Cand nu am perceput si nu am inteles un lucru exceptional, vom considera ca nu este exceptional si vom merge mai departe. Ulterior insa, ne vom intoarce.
Pare ca oamenii merg prin somn in timpul starii lor de veghe si merg treji prin visele lor.
-Esti un visator?
-Da.
-Nu prea am vazut din astia pe aici de curand. Lucrurile au fost dure in ultimul timp pentru visatori. Se spune ca visarea e moarta, nimeni n-o mai practica.
-Nu e moarta. Doar a fost uitata. Scoasa din limbajul nostru. Nimeni n-o preda, asa ca nimeni nu stie ca exista.
Visatorul este condamnat la obscuritate.
O mie de ani sunt o clipa. Nu e nimic nou, nimic diferit. Acelasi model de fiecare data. Aceiasi nori, aceeasi muzica, acelasi simtamant interior de acum o ora sau de acum o eternitate. Nu e nimic aici pentru mine acum, chiar nimic.
Acum imi amintesc. Asta mi s-a mai intamplat inainte. De asta am plecat. Ai început sa-ti gasesti raspunsurile. Desi pare dificil, rasplata ramane mare. Exerseaza-ti mintea cat de mult posibil, stiind ca este doar un exercitiu.
Construim artefacte frumoase, rezolvam probleme, exploram secretele universului fizic. Savureaza ceea ce iti aduc simturile. Simte dragostea si tristetea, rasul, empatia, compasiunea si baga-ti amintirile emotionale in bagaj.
Îmi amintesc de unde vin si cum devin om. De ce pierd timpul pe aici. Si acum plecarea mea finala este programata.
Pe aici. Viteza de evadare. Nu doar eternitatea, ci infinitatea.
A aparut presupunerea ca nu poti sa intelegi viata si, in acelasi timp, sa o si traiesti. Si cand cineva isi da seama ca cineva este o figura de vis… intr-un vis al unei alte persoane; asta inseamna cunoasterea de sine. Tu nu te-ai intalnit pe tine inca. Dar avantajul de a te intalni cu altii intre timp este ca unul dintre ei te poate prezenta tie insuti.
Ne-am reintalnit la bar. Acelasi bar. Inca fumezi (n-am inteles niciodata de ce), eu inca te iubesc. Nici tu nu ai inteles. Si nu ai ce face. Nu e o poveste, nu e drama, e realitate. Chiar daca visez, e realitate. Nu trebuie sa plangi, sa te eschivezi sau sa motivezi. E suficient sa fumezi in continuare tacticos si sa ma lasi sa ma intorc pe partea dezgolita.
Continui… Continui sa ma gandesc ca ma trezesc, dar sunt inca intr-un vis. Pare sa continue la nesfarsit. Nu pot iesi din el. Vreau sa ma trezesc intr-adevar. Cum te trezesti cu adevarat?
Numar pana la 5 sa adorm, sa ma trezesc din vis:
1… 2… 3… 4…
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
